Inainte de 1989, am fost disident fara sa stiu ce eram, la vremea aceea, ma numeau element reactionar , pentru ca m-am opus minciunei si ipocriziei care ne inconjura peste tot.
Am participat efectiv la revolutie cu arma mea de vanatore in mana , mi-au trecut gloantele prin par, dar nu m-am pretat sa cer recunoasterea vreunui merit sau titlu de revolutionar, pentru ca eu cred ca revolutia a fost o forma mascata de insurgenta a nomenclaturistilor si a securitati ,nu una reala .
Am participat pentru ca asa am simtit ,dumnezeu ma ajutat si nu am patit nimic.
Deci ,societatea nu are de ce sa plateasca pentru faptele asumate de mine.
Concetatenii care au luptat alaturi de mine ,doreau sa dea jos dictatorul nu aveau nici-o cunostinta ,despre democratie ,stat de drept .
M-am inscris printre primi in PNL, unde am gasit o ideologie care ne poate garanta libertatea , adevarata libertate , cea a libertati egalitati de sansa, a ierarhizarii functie de capacitatea cognitiva , de initiativa , de transparenta , de asumare a responsabilitatii.
Dar mai ales a interesului personal declarat si asumat.
Omul, fiind dotat cu ratiune, nu va actiona niciodata impotriva propriului interes. Sindicalizarea ,nu poate face obiectul interesului personal, decat al interesului comun.
Am avut onoarea de a fi format ca politician alaturi de personalitati locale pe care le voi respecta todeauna, ca Scheaua, Hoisan, Barbalata,Tino, Olaru dar si o inimoasa doamna Ivanov Mihaela .
Mentorii pe care i-am avut la nivel national ii consider corifeii liberalismului romanesc de dupa 1989 si anume I.V. Sandulescu, Amedeo Lazarescu, Enescu ,Radu Policrat , evident Radu Campeanu si altii.
Oameni, care au atenuat prin exercitarea doctrinei liberale la inceputurile democratiei originale, instaurarea unui regim de forta. imediat dupa revolutie , plecand de la toleranta, nu de la economia de piata.
Adica puterea de a coabita cu advesarul, mai puternic ,egal sau mai slab decat tine.
Practicand doua metode ,sa le spunem in fapt concepte .
Consideratie fata de opinia (adevarul) adversarului sau preopinentului , si eleganta care poate transforma o galceava in dialog.
Astazi suntem in acelas derapaj ,de la DEMOCRATIE si de la STATUL DE DREPT , deci nu pot sa stau deoparte, mai ales cand libertatea presei care ar trebui sa fie dulaul care pazeste Democratia si Statul de Drept ,este cumparata .
Transformata in formator de opinie si nu in informatorul impartial al cetateanului.
Cand institutiile statului sunt excesiv politizate , fapt fara precedent ,chiar contribuitor pe fata la cheltuielile partidului de guvernamant.
Ce ma defineste
Ce ma defineste
A răspunde la o întrebare de tipul, cine eşti,? Cum gândeşti/ ..Este greu
şi pretenţios în acelş timp să ai impresia că poţi fi exhaustiv. Dar să
încercăm, dacă mă raportez la comunitatea în care trăiesc sunt un concetăţean,
adică un contribuabil , un cod numeric
personal, un posesor de domiciliu, un slujbaş al acestei comunităţi un
utilizator de condominiu al comunităţi.
Dacă mă raportez la etos sunt un cetaţean onorabil pentru unii, mai
puţin onorabil, sau deloc onorabil
pentru alţi, fiind totuşi un ales al
acestei comunităţi timp de saisprazece
ani şi menţinându-mi aceias
poziţie şi-n prezent,de militant. Las la aprecierea cititorului
. in ce ipostaza ma percepe, dreptate
având toţi, pentru că aşa ma văd.
Dar pot afirma cu tărie că sunt un
cetăţean cu o implicare manifestă în viaţa comunităţi având crezuri formate şi
manifestate deschis şi răspicat
asumându-mi la modul stoic consecinţele.Nu pot spune că nu am şi greşeli, uman
vorbind toţi suntem supuşi greşeli, dar nu toţi putem recunoaşte acest fapt.
Fac parte din generaţia mea, formată în regimul trecut ca educaţie ,dar non
conformismul şi filoneismul tinereti ,care m-au caracterizat m-au format ca un
iubitor de libertate. .Modul în care
m-am luptat pentru principiile în care cred ,mă pot situa în zona idealiştilor
altruişti .Zona care în acest moment nu mai este percepută ca o
calitate ,mai de graba este percepută ca o
bravadă inutilă ,în comparaţie cu pragmatismul monden. Asta este rămân
fidel etosului meu , mai ales că nu sunt singur am avut tot timpul o admiratie
pentru d-l Ţino, d-l Olaru care spuneau că suntem frumoşi nebuni ai marilor
oraşe .Principiul prin care tot ce se
fura astăzi, este în fapt o datorie
trecută în contul copiilor noştri este tot atât de crud pe cât este de real .Că
în fapt doar copilul meu contează, este tot atât de fals cat este de păgubitor
mai ales pentru copilul meu. Fiindcă si
el va plăti scump tarele unei societăti în continuă sărăcire, tocmai prin
faptul că-i vei lăsa ce să piardă. Faţă de cel ce nu are nimic de pierdut .Inechitatea fiind însă că amândoi
vor plăti, iar cel văduvit acum în favoarea celuilalt chiar şi indirect este ca el plateste fara a fi vinovat.
Pentru ce lupt şi ce doresc, să normalizăm societatea ca ea să funcţioneze
prin reala implicare a cetăţenilor la deciziile care ii privesc .Să avem legi
care ţin cont că omul este o fiinţă raţională care nu poate respecta ceea ce nu
înţelege şi nu acceptă, şi nu se va implica în decizie dacă nu-i se respectă
demnitatea şi personalitatea dacă nu se simte util şi indispensabil în comunitatea în care
trăieşte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu