- Domnule Sorin Bocancea, cât suntem de liberi
în România? Vă simţiţi liber?
- Personal mă simt liber, însă sunt îngrijorat de utilizarea defectuoasă
a libertății de exprimare. În numele acesteia, se săvârșesc acte ce contrazic
sau anulează această valoare. Vom fi liberi în România în măsura în care vom
reacționa la orice orice atac asupra libertății venit din partea unei prese și
a unei clase politice cu o slabă educație democratică.
- E moral să se stabilească un punct unde să ni
se oprească libertatea?
- Eu sunt adeptul principiului clasic formulat de Mill: libertatea mea
se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt. Evoluția societății reclamă
o permanentă problematizare a acestui „punct” pentru ca principiul libertății
să fie eficient.
- Dacă, la noi, libertatea presei e cam o vorbă
în vânt, ce şanse avem să rezistăm în faţa unor tentaţii de mână forte?
- Din păcate, apariția complexelor politico-mediatice a compromis idea
de libertate de exprimare, întrucât propagandiștii, așa-ziși jurnaliști, nu
sunt de partea libertății, ci a autorității. Șansa noastră este new media, alternativă la
aceste complexe, care constituie ocazia noastră de a nu tăcea.
- E în curs de apariţie, la Adenium, o carte pe
care aţi coordonat-o, „Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa
multiculturală”. Faceţi-mi, vă rog, o scurtă prezentare.
- Ideea de a aduna între coperțile unei cărți opinii despre cazul Charlie Hebdo a venit din
partea redacției Editurii Adenium, mie revenindu-mi sarcina de a identifica și
mobiliza colaboratori din rândul specialiștilor în științe socio-umane și al
jurnaliștilor. Nu am pus la dispoziția colaboratorilor nicio metodologie și
nici măcar un text în care să pun problema într-un fel sau altul. Interesul meu
nu a fost acela de a reuni texte cu o anumită tentă, ci de a pune la dispoziția
cititorilor opinii cât mai diverse. Pluralismul opiniilor și buna lor
argumentare au fost singurele imperative ale proiectului. Am grupat textele pe
anumite arii tematice, acțiune menită a-l ghida pe cititor în perceperea
acestei pluralități de opinii. Așa au rezultat șase părți ale lucrării.
„Libertatea de exprimare. Pledoarii, critici și temeri”, care cuprinde texte ce
abordează tema din perspectiva acestei valori fundamentale a democrației
occidentale. A doua parte, „Problemele lumii europene: neoliberalism,
neînțelegeri și hegemonism” reunește textele ce critică atitudinea Europei
contemporane în rezolvarea problemelor actuale. A treia parte, „Problemele
lumii islamice”, reunește opiniile ce pun atentatele pe seama unor
disfuncționalități ale societății islamice: extremism, ratarea modernizării
ș.a.. A patra parte, „Ciocnirea civilizațiilor”, reunește atât textele ce
explică evenimentul de la Charlie Hebdo prin prisma ideii huntingtoniene a ciocnirii
între civilizații, precum și opinii ce resping această idee. O a cincea parte,
„Probleme universal umane”, conține opinii ce pasează problematica terorismului
în aria universalului uman, susținând că nu e vorba nici de proasta gestionare
a diversității, nici de libertate și nici de război al civilizațiilor, ci de
viață și de moarte. În fine, o a șasea parte, „Reprezentări ale cazului Charlie Hebdo”, cuprinde
contribuții ce prezintă modul în care atât oamenii politici cât și mass media
au tradus și prezentat la nivel discursiv cazul Charlie Hebdo în acele zile.
- Eu am declarat că Je suis Charlie…
- Je suis Charlie în măsura în care acest slogan înseamnă „eu sunt
împotriva crimei de orice fel”. Cât privește limitele libertății de exprimare,
acesta este un alt nivel al discuției. Veți avea bucuria de a întâlni în volum
opinii și argumentări foarte solide din diverse perspective. Dincolo de
acestea, însăși apariția acestei lucrări este un răspuns afirmativ față de
slogan.
Sorin BOCANCEA (n. 1970) este doctor în filosofie (2006) și în
știinţe politice (2008). În
prezent, este Profesor doctor și Decan al Facultății de Ştiinţe Politice și
Administrative a Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Domeniile de interes:
filosofie politică și studii europene. Este Directorul revistei Polis și Președinte
al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate
se numără: Cetatea lui Platon (Editura Institutul European, Iași, 2010) – lucrare ce a primit premiul
Revistei Transilvania și
premiul „Vasile Conta” al Academiei Române, 2012; Noi și
postcomunismul
(Editura Institutul European, Iași, 2012). A coordonat Constituția
României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (Editura Institutul European, Iași, 2013); De la presa
studențească în comunism la presa postcomunistă (Editura Institutul European, Iași, 2014). A
coordonat, împreună cu Daniel Șandru, volumele Mass-media și
democrația în România postcomunistă (Editura Institutul European, Iași, ediția I în 2011 și ediția a II-a
revăzută și adăugiră, în 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (Editura
Institutul European, Iași, 2011), Zece exerciții
de inginerie constituțională (Editura Institutul European, Iași, 2013). A realizat împreună cu
Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (Editura
Institutul European, Iași, 2014).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu